Mamma mia!

Notă relativ importantă: Rândurile de mai jos reprezintă fapte, întâmplări inspirate din viața MEA, ori lucruri poate care ți s-au întâmplat ȚIE – dar, cu siguranță, ar fi fost PĂCAT să nu se fi întâmplat CUIVA/ORICUI…

  • – Să știi că eram ieri pe punctul să te sun și să te fac cu ou și cu oțet!
  • – Iar tu știi la fel de bine – mamă dragă – că prefer ouăle fierte cu muștar, nu cu oțet…
  • – Hai lasă glumele că nu am chef! Ai avut noroc, însă să știi că eram hotărâtă să nu-ți mai vorbesc.
  • – Și totuși – mă poți lămuri și pe mine ce s-a întâmplat de eram pe punctul să-ți greșesc atât de multmama mea bună!? – o întreb pe Dida amuzat și intrigat în același timp de aerul ei înțepat și foarte serios.

Maică-mea, leoaică de frunte – reprezentantă de seamă a acestei dificile zodii – trece nepăsătoare peste ironia mea subțire și începe să-mi spună ce avea pe suflet:

  • – Să știi că încă nu mi-a trecut supărarea pe tine de când ai scris despre fostul meu duhovnic, preotul pensionat! Nu te preface uimit și nu te mai codi atâta. Și încetează să te strâmbi încercând să-mi explici mie că nu ai dat nume sau că nu vrei în niciun fel să se simtă cineva prost…Ei bine – închipuie-ți că tata-popă cum îi spui tu mi-a dat unfriend ieri pe Facebook!!!

Mă uit holbându-mă la maică-mea și nu știu sigur dacă glumește sau încearcă să mă ia nițeluș la mișto (nu că nu aș merita din plin lucrul ăsta uneori😁).

  • – Dar – mama mea vitregă – am scris fără să dau vreun nume și totul – e adevărat – la limita bunului simț, chiar cu nițelușă poleială. Dealtfel mie îmi place să scriu despre păcat în general, nu despre păcatele cuiva în mod special.
  • – Hai lasă balivernele că nu-ți merge cu mine! Uiți că eu sunt MĂ-TA și te cunosc cel mai bine! Cum crezi tu că m-aș fi simțit eu dacă sfântul părinte mi-ar fi spus că se recunoaște în ceea ce scrii tu? Mai ales că, de fiecare dată când mă întâlnesc cu el mă întreabă de tine și mă felicită pentru felul cum scrii.

În momentul ăsta deja mă umflam în pene, simțind cornițele mândriei ieșindu-mi fix din frunte. Sunt însă readus rapid cu picioarele pe pământ de mămicuța mea de-a doua, cu coarnele mele de bou cu tot🤣 și sunt pus imediat la colț, precum un Cenușăres ce mă aflu:

  • Noroc că nu-ți citește nimeni balivernele! În fine – cert este că o fi greșit părintele și a apăsat fără să vrea pe vreun buton pe telefon. Un lucru e sigur – m-a ținut pe jar vreo jumătate de zi, dar mi-a cerut prietenie iarăși! – încheie maică-mea tirada, punându-mă la punct.
  • – Tot pe Facebook sau…? – încerc total neinspirat (și nesimțit) o glumă proastă crezând că voi detensiona în felul ăsta atmosfera sau că-mi voi recâștiga vreun pic din mândria mototolită mai devreme de leoaica de maică-mea.

Sunt pus la punct urgent de laserele maică’mii și înghit în sec rumegându-mi înfrângerea. Și iată-mă câteva zile mai târziu, cum mă aflu în plină conversație cu magnificul meu amic Auraș așteptând să se îmbrace, apoi să mergem împreună și să ne exercităm dreptul democratic de a greși votând pe unii sau pe alții. Chiar așa – eram fix în duminica votului și îi povesteam lui Piele de pățania mea cu maică-mea.

  • – Dar ce este cu tine, Auraș? Te văd nițeluș cam obosit…Te pomenești că oi fi exagerat iarăși aseară cu studiul integralelor? – îl întreb șmecherește. – Eu îți vorbesc aici de Dida cum mă face praf și pulbere și tu ești cu capul în nori…
  • – Nu măh, deșteptule! Nu-s cu capul în nori, dar ești pe-aproape…Am înțeles ce mi-ai spus. Dar dacă tot vrei să vorbim despre mame, atunci ia ascultă la mine! Închipuie-ți poete că, într-adevăr aseară – zi de sâmbătă – am exagerat un pic și am depășit cu vreo 4-5 ceasuri ora de culcare obișnuită. – Nah, ce vrei – am avut vinișorul ăsta de Pietroasele lângă mine, în cameră călduț, iar serialul ăsta de pe Netflix nu m-a lăsat deloc să adorm. Și așa se face că am adormit în jur de ora 4 dimineața. Și ce crezi tu că face maică’mea fix la 7.30? Trage de mine de zici că-i cutremur și îmi spune să mă trezesc că întârzii la serviciu. Până mă dezmeticesc eu bine de tot și îmi actualizez calendarul la zi în cap, dându-mi seama că e duminică de fapt și aducându-i și maică’mii la cunoștință de lucrul ăsta – răul e deja făcut! Somnul mi-a fugit! Mă așez totuși în pat și aproape ațipesc iarăși, când nici nu știi tu cine mă sună și mă întrebă dacă vin împreună cu el la vot!? Ai ghicit! Fix tu – poetul cu pereche!

Voi, mă știți! Cu un bun simț nemăsurat (sau nemăsurabil😋), îmi colind frecvent de sărbători amicul și lucrul ăsta înainte chiar de a se da oficial startul la urături. Așa că insist să îi urez cam din vreo 3 în 3 zile amicului meu multă sănătate, bani în pungă etc. Știm cu toții cam ce se urează în cazurile de felul acesta. Profit la maxim de faptul că decembrie e luna cea mai liberă din an și ușor-ușor mă simt din ce mai confortabil la domnul Piele acasă (a se citi fix ca un nesimțit). Găsesc ușor dulapul cu pahare curate, îmi aleg unul potrivit dorinței mele de moment (de vin, bere sau de ceva mai tare😁) și apoi intru în apartamentele Majestății Sale – Piele I – ul servindu-mă după pofta inimii. Dar toate acestea nu înainte de a-mi alege cu o delicatețe (citiți la fel ca mai sus – nesimțire crasă🤣) câte ceva de ciugulit din frigider. Câte o măslinuță, o bucățică de babicuț iute sau, de ce nu? – o feliuță de brânzicuță sărată (neapărat de oaie). Se găsește mereu câte ceva…Cine are peste vreo 30 de anișori siguri îl cunoaște pe Kramer – marele personaj din celebrul sitcom Seinfeld. Ei bine – ăsta sunt eu! Kramer de România – cel puțin în relația mea cu Auraș.

Așa că nu ar trebui să vă mire când vă spun că intru zilele trecute pe ușa apartamentului lui Piele, bineînțeles fără să apăs butonul soneriei înainte, așa cum îmi e prostul obicei. Traversez rapid holul și mă îndrept sigur pe mine în bucătărie (normal😂). Îmi iau rapid din dulapul suspendat un pahar curat (pentru vin) și fredonez mai mult fluierând printre dinți celebra piesă de sărbători – Feliz Navidad. Observ uluit printre pahare 2 bancnote de 100 de lei, însă ridic din umeri și le las unde sunt. Deschid hotărât ușa frigiderului și fluieratul mi se oprește în gât. Mă uit holbându-mă și nevenindu-mi să cred ce țin în mână. Pe o coală A4 se află scris mare, de mână – următorul text:

  • Poete, înainte de a intra la mine în cameră, fii drăguț să iei cu tine lista asta care conține mai jos câte ceva urgent de cumpărat. Banii îi găsești în sertarul cu pahare. Sigur știi unde se află. Aș adăuga la lista asta a mamei să fii băiat bun și să o completezi și cu o sticlă de vin roze, dar neapărat din ăla de care ne place nouă. Și un pachet de țigări să nu uiți. Știi tu de care fumez. Te pup și te aștept să te reîntorci curând! P.S.: Să nu suni – ușa e descuiată😜!
Să ne citim cu bine!
Dacă ți-a plăcut – nu uita butonul de mai jos – un share e mare lucru
Please follow and like us:
error4
fb-share-icon20
Tweet 20
fb-share-icon20

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *